Previziunile sunt optimiste: tiparul nu va dispărea nici în 2015. Dimpotrivă.

Compania de consultanță Deloitte a publicat recent un set de previziuni privind evoluția piețelor de tehnologie, media și telecomunicații (TMT) pentru următoarele 12-18 luni.

Datele sunt valabile în primul rând pentru publicul nord-american (SUA și Canada), dar relevă tendințe care se regăsesc (sau cu siguranță se vor regăsi) și pentru publicul din Europa Occidentală.

În ciuda preconcepțiilor curente, publicul tânăr (așa numiții millenials, din grupa de vârstă 18-34 ani) va continua să consume media. În proporții ceva mai mici decât o făcea generația părinților lor, însă totuși într-o măsură semnificativă.

Astfel, estimările Deloitte arată că cei circa 83 de milioane de millenials din SUA și Canada vor cheltui 62 miliarde de dolari pe conținut media în următorul an, ceea ce înseamnă 750 dolari de persoană.

Iată cum se distribuie cheltuielile:

-    Programe pay-TV – 316 dolari
–    Muzică – 125 dolari
–    Jocuri online – 100 dolari
–    Filme – 75 dolari
–    Cărți – 60 dolari
–    Video on demand – 40 dolari
–    Live sports – 25 dolari
–    Ziare – 19 dolari

Este evident că tinerii vor prefera în continuare un anume gen de conținut media (filme, muzică, divertisment), că vor cheltui mai mult pe echipament și servicii telecom, însă nu sunt dispuși să renunțe cu totul nici la conținutul transmis prin intermediul suportului clasic, pe hârtie.

Și așa ajungem la alt capitol al studiului Deloitte, cel care se referă la viitorul tiparului. Și viitorul său pe termen scurt nu sună deloc rău. Astfel, se estimează că în 2015 circa 80 la sută din totalul cărților vândute în lume va fi pe suport de hârtie.

Interesant este că aversiunea tinerilor pentru CD-uri, DVD-uri, ziare și reviste nu se regăsește și în cazul cărților. În SUA, circa 92 la sută dintre tinerii de 18-29 ani au citit aproape exclusiv cărți tipărite (peste media altor segmente de vârstă), iar cei mai mulți dintre ei spun că le preferă în detrimentul e-books. Argumentele tinerilor pentru cartea tipărită nu sunt neobișnuite: acestea pot fi colecționate, miros sau se simt tactil.

Un alt lucru interesant: tinerii acordă atenție și se simt atrași de modul în care arată cărțile, de coperțile acestora.

*****

Pentru cine este interesat de trecutul dar și de posibilul viitor al cărții merită să citească ”From Papyrus to Pixels”, un eseu publicat la sfârșitul anului trecut de către „The Economist„.

Dincolo de prezentarea atractivă (disponibilă în format audio, ca e-book sau ca document ce se poate tipări) eseul e interesant pentru modul în care arată cum s-au schimbat obiceiurile de lectură, cum au evoluat formele de prezentare a cărții, care sunt provocările și prejudecățile din lumea editorială.

Cuvintele cărții nu s-au schimbat, doar suportul lor a trecut prin numeroase metamorfoze. Iar „The Economist” exemplifică asta prin de Officiis (Despre Datorie), ultimul și cel mai cunoscut text al lui Cicero.

Dictat acum mai bine de 2050 de ani unui sclav, copiat apoi pe papirus, strâns sub formatul unor codice, copiat de mână de călugării medievali, cuvintele lui Cicero vor fi multiplicate mecanic în secolul XV (e a doua carte tipărită de Gutenberg, după Biblie), pentru ca astăzi să fie disponibile online, prin intermediul pixelilor.

Cartea e mai liberă ca niciodată, e una din principalele concluzii ale eseului „The Economist”.